Comanda, Delete şi fişierele


Ce putem face cu comanda delete?

200445918-001

Comanda delete este responsabila cu stergerea atunci cand o folosim împreună cu un fişier.

De ce stergem fişiere? Filozofia spaţiului ocupat…

Atunci când spaţiul de stocare disponibil se apropie de limită, este momentul să facem curăţenie printre fişierele existente.
Comanda Delete sau Ştergere este cea care ne permite să eliberam spaţiul de stocare prin eliminarea fişierelor de care nu mai avem nevoie.

Ce se întâmplă cu fişierele şterse?

Fişierele şi dosarele şterse nu vor mai figura în lista fişierelor şi dosarelor conţinute de un mediu de stocare.
Acest lucru înseamnă că nu mai putem accesa fişierele şterse, în schimb putem benefica de spaţiul de stocare eliberat în urma operaţiunii de ştergere.

Pot şterge orice fişier?

  • Mediile de stocare doar pentru citire precum CD-ROM-ul sau DVD-ROM-ul, nu suportă nici un fel de modificare, prin urmare ştergerea de fişiere este imposibilă.
    Daca totuşi incercam să ştergem vom fi serviţi cu un mesaj de eroare.
  • Dacă un fişier este folosit de un program care rulează operaţiunea de ştergere va eşua.
  • Pentru ca anumite datele conţinute să fie în singuranţă, unele medii de stocare au protectie la scriere.
    Va trebui să poziţionaţi elementul de protecţie în poziţia care permite scrierea de date.

Se mai pot recupera fişierele şterse?

Tocmai am şters hardul de la firmă! Voi fi concediat?

Windows trimite implicit fişierele şterse la Coşul de recilare.
Fişierele ajunse la Coşul de reciclare sau Recycle bin se pot recupera foarte simplu.

Fişierele care au fost eliminate din Coşul de Reciclare sau care nu ajuns niciodată acolo nu se pot recupera cu intrumentele puse la dispoziţie de Windows.
Există software specializat în recuperarea fişierelor.
Astfel de programe pot recupera fişiere şterse daca sunt utilizate într-o periodă scurtă de timp dupa ce fişierele au fost şterse.

Cum se şterg de fapt fişierele…

Orice mediu de stocare deţine un fel de registru de evidenţă a fişierelor, denumit generic TOC de la table ocontents.
În mare, acest registru conţine denumirea, dimensiunea, atributele şi adresa fizică a fişierelor pe suprafaţa de stocare a discului.

Atunci când ştergem un fişier eliminam de fapt din registru intrarea corespunzătoare fişierului, baiţii folosiţi pentru stocarea fişierului rămânând în continuare la locul lor.
Dacă între timp aceşti baiţi nu au fost suprascrişi (deoarece spaţiul care fusese alocat fişierului este acum raportat ca disponibil) este posibil să recuperam fişierul cu ajutorul unui program specializat în operaţiuni de acest gen.

2

Dacă ne răzgândim la timp – Coşul de reciclare

Pentru ca să nu ştergem din greşeală fişiere încă folositoare, Windows nu şterge definitiv fişierele de pe hard disk ci le trimite mai întâi la „coşul de reciclare”.
Numai hard disk-urile beneficiază de un coş de reciclare, fişierele şterse de pe o dischetă sau alt mediu de stocare sunt şterse definitiv fără a mai putea fi recuperate.
Răscolind prin coşul de reciclare putem recupera o parte din fişierele şterse sau le putemi şterge definitiv pe cele aflate acolo.

Coşul de reciclare nu face minuni!

  • Coşul de reciclare are o capacitate de stocare care nu poate fi depăşită.
  • Dacă mărimea unui fişier nu se încadrează în limitele de stocare a coşului de reciclare acesta va fi şters definitiv.
  • În cazul în care nu este loc pentru toate fişierele şterse de dumneavoastră, Windows va şterge definitiv fişierele mai vechi din coşul de reciclare pentru a putea face loc fişierelor proaspăt şterse.

Atentie! Fişierele ajunse la coşul de reciclare nu eliberează spaţiul de pe disc pentru că în realitate fişierele sunt mutate într-un dosar creat de Windows şi denumit Recycled.

Cum funcţionează un firewall?


1

Mulţi dintre noi avem instalate programe firewall pe computerele personale. Dar care este rolul unui firewall şi cum funcţionează acesta? În ce fel ne protejează un firewall de atacurile venite de pe Internet? Pentru detalii, citiţi articolul…
Atât reţelele, cât şi calculatoarele noastre sunt vulnerabile dacă nu au instalat un software sau un dispozitiv hardware de tip firewall. Un firewall este un program complementar programelor de tip anti-virus, anti-spyware, anti-malware etc. Necesitatea unui firewall vine din dorinţa de a preveni accesul nedorit la calculatorul sau reţeaua noastră.

  • CE ESTE ŞI CARE ESTE ROLUL UNUI FIREWALL?

    Firewall-ul este un software ori o componentă hardware ce joacă rolul unui punct strategic în schimbul de informaţii care se realizează pe Internet între computere. Toate informaţiile pe care un calculator le primeşte sau le transmite sunt analizate şi „filtrate” de firewall, acolo unde acesta este instalat.
    Transferul de informaţii procesate de computer poate fi detaliat în diverse tipuri de rapoarte pe care administratorii IT le pot utiliza în scopul îmbunătăţirii infrastructurii şi a managementului securităţii. Firewall-ul urmează reguli stricte în privinţa informaţiilor acceptate şi a celor respinse. Un firewall nu doar va bloca încercările de intruziune în sistem (reţea), dar va şi camufla adresa IP sau va alerta administratorul.

2

  • CE POATE PROTEJA UN FIREWALL?

    Cea mai importantă sarcină a unui firewall este aceea de a verifica dacă o conexiune este permisă sau blocată. Aplicaţiile de tip firewall au reguli prestabilite pentru a asigura blocarea atacurilor pe anumite porturi sau aplicaţii. Firewall-ul va bloca o conexiune sau un calculator dacă va detecta activitatea de scanare a unui port sau alte tipuri de atacuri.Unele firewall-uri oferă posibilitatea de filtrare a IP-urilor sau a site-urilor web pe care le blochează, altele însă controlează fiecare aplicaţie sau sistem de partajare de fişiere care se accesează reciproc.

    Să spunem că lucraţi într-o companie cu 200 de angajaţi şi tot atâtea computere, iar aceste computere au acces la Internet. Fără un firewall, toate cele 200 de computere vor fi expuse direct oricui ar încerca să testeze vulnerabilitatea computerelor reţelei companiei la care lucraţi. Odată instalat un firewall, lucrurile se schimbă: regulile de securitate implementate prin configurarea firewall-ului reduc vulnerabilităţile sistemului în ansamblul său. De exemplu, numai unul dintre computerele companiei va permite conexiune prin intermediul protocolului FTP. În plus, firewall-ul va avertiza administratorii de securitate/sistem asupra încercărilor de intruziune ale eventualilor atacatori.

  • TIPURI DE FIREWALL-URI
    Firewall-urile la nivel de reţea

    Prima generaţie de firewall-uri (apărută în anul 1988) acţiona la nivel de reţea prin inspectarea colectoarelor de pachete şi filtrarea traficului pe baza adreselor IP ale sursei şi destinaţiei, a portului şi service-ului. Aceste aplicaţii de securitate puteau să filtreze şi pachete bazate pe protocoale, numele domeniului sursei şi alte câteva atribute.

    Firewall-urile de reţea sunt rapide, dar în prezent sunt integrate în majoritatea dispozitivelor de reţea, în special rutere. Acestea nu înţeleg limbaje precum HTML sau XML şi sunt capabile să decodeze pachete criptate de tip SSL pentru a le examina conţinutul.

 

  • la nivel de circuit

    Acest tip de aplicaţii care reprezintă a doua generaţie de firewall-uri, monitorizează “TCP handshaking-ul” între pachete pentru a verifica legitimitatea unei conexiuni. “TCP handshaking” este un proces automat de negociere care setează în mod dinamic parametrii unui canal de comunicaţie stabilit între două entităţi înaintea începerii comunicaţiei normale prin canal. Traficul este filtrat pe baza unor reguli stabilite la nivel de sesiune şi poate fi restricţionat numai computerelor recunoscute. Firewall-urile la nivel de circuit ascund reţeaua de exterior, dar nu filtrează pachete individuale.

 

  • Firewall-uri la nivel de aplicaţie (proxies)

    Aceste firewall-uri blochează activităţile maliţioase şi ajută organizaţiile să asigure securitatea informaţiilor şi sistemelor sensibile. Pot, de asemenea, să păstreze loguri cu activitatea utilizatorilor. Filtrarea la nivel de aplicaţie poate include şi protecţie împotriva viruşilor, poate bloca anumite siteuri web bazate pe conţinut, nu doar pe adresa IP. Cu cât un firewall examinează mai îndeaproape fluxul de date din interiorul reţelei, cu atât performanţele reţelei vor fi mai scăzute. Asa se explică necesitatea unei memorii RAM cu capacitate mai mare şi preţul crescut al aplicaţiilor de securitate cu grad ridicat de protecţie.

 

  • Firewall-uri multinivel

    Firewall-urile multinivel filtrează pachete la nivel de reţea şi procesează date la nivel de aplicaţie, dar pentru că nu implică proxy-uri, oferă şi performanţe crescute în ciuda faptului că analizează pachetele detaliat. Pe de altă parte au preţuri ridicate şi sunt greu de configurat şi administrat.

 

  • CE ESTE IP SPOOFING?

    Cele mai multe firewall-uri examinează sursa adreselor IP a pachetelor de date pentru a determina dacă acestea sunt legitime ori nu. Astfel, dacă traficul se desfăşoară cu un anume client, firewall-ul poate permite schimbul de date fără restricţii. Un răuvoitor (cracker, în limbajul de specialitate) va încerca să acţioneze ca şi cum pachetele de date trimise către firewall să pară a veni de la o sursă acceptată. Acestă metodă de înşelare prin simularea unui IP, ştiut ca fiind acceptat de firewall, se numeşte spoofing.

    După cum uşor se poate înţelege, tehnologia singură nu rezolvă toate problemele: pentru ca uncracker să folosească spoofing-ul, acesta trebuie să aibă cunoştinţe despre modul de configurare a firewall-ului vizat.

    Aşadar, managementul informaţiei este foarte important în asigurarea securităţii informatice.

 

Aşteptăm comentariile vostre sub postare!

 

Trezirea accidenatlă a calculatorului


Dacă găsiţi computerul care rulează sistemul de operare Windows trezit din starea de repaus fără nici un motiv aparent, atunci acesta este trezit fie de un dispozitiv hardware, cum ar fi mouse-ul, fie de o instrucţiune programată să-l trezească.1

 

În unele cazuri, cauza poate să nu fie evidentă.
De exemplu, dacă laptop-ul se trezeşte ocazional fără un motiv anume, este posibil să se fi mişcat puţin podeaua, iar mouse-ul să fie deplasat puţin de vibraţia care va trezi computerul.

1

 

  • Cum determinăm când a fost ultima dată trezit computerul

Dacă nu sunteţi sigur de ce s-a trezit computerul, puteţi executa o comandă care vă poate spune de ce.
Pentru a executa această comandă va trebui sa folosiţi aplicaţia Command Prompt, pe care o găsiţi în meniul de Start – în căsuţa de comenzi a Windows-ului, unde se va tasta Command, iar după ce apăsaţi tasta Enter va fi lansată aplicaţia.
În fereastra Command Prompt se tastează următoarea comandă, după care se va apăsa tasta Enter: powercfg _lastwake

Rezultatul afişat mai jos ne spune că un dispozitiv USB a trezit computerul.
Ştim că mouse-ul meu este conectat la calculator printr-un port USB, ceea ce îmi demonstrează că mouse-ul a trezit computerul.

2

Cum controlăm dispozitivele hardware care pot trezi computerul

Pentru a vedea dispozitivele hardware care pot trezi computerul, lansăm următoarea comandă: powercfg -devicequery wake_armed

3

Puteţi anula acţiunea acestor dispozitive de a trezi computerul, din Device Manager.
Acesta se accesează apăsând tasta Windows, tastând Device Manager şi apoi apăsând tasta Enter.

În Device Manager, localizăm dispozitivul pe care vrem să îl împiedicăm să mai trezească computerul (va avea acelaşi nume ca şi cel afişat în rezultatul comenzii reprezentat mai jos).
Se apasă cu clic dreapta pe dispozitiv şi se selectează Properties.

4
În tabela din dreptul Power Management, se deselectează caseta Allow this device to wake the computer şi se apasă OK.

5

  • Temporizatoarele de trezire şi Instrucţiunile programate

    Programele – de exemplu instrucţiunile programate – pot interoga Windows-ul pentru trezirea computerului după un timp prestabilit.
    Dacă este setată o astfel de instrucţiune temporizator de trezire pentru o anumită perioadă de timp, computerul dumneavoastră va fi trezit automat după finalizarea intervalului setat pentru a îndeplini aceasta instrucţiune.
    Acest lucru poate fi util – de exemplu, puteţi seta trezirea automată a computerului noaptea pentru a executa instrucţiunile de mentenanţă ale sistemului.
    Pentru a vedea lista cu temporizatoarele de trezire setate pe computerul dumneavoastră, puteţi folosi următoarea comandă.
    De reţinut că această comandă trebuie să fie execută ca administrator de sistem.
    Va trebui să apăsaţi click dreapta pe comanda rapidă Command Prompt din meniul Startşi să selectaţi Run as Administrator înainte de a lansa următoarea comandă: powercfg_ waketimers

6

Dacă există un anumit program care determină trezirea computerului dumneavoastră, îl puteţi dezinstala sau să îi ajustaţi setările instrucţiunilor programate din organizatorul de instrucţiuni al Windows-ului.

Totuşi, dacă nu doriţi să vă trezească computerul automat niciun program, puteţi anula toate temporizatoarele de trezire.
Pentru a realiza acest lucru, folosiţi panoul de comandă Power Option– deschideţi-l apăsând tasta Windows, tastând Power Options şi apoi apăsând tasta Enter.
Apăsaţi legătura „Change plan settings” din fereastra Power Options.

7
În fereastra următoare, apăsaţi „Change advanced power settings„.

8

Derulaţi secţiunea „Sleep„, apoi derulaţi secţiunea „Allow wake timers„, şi asiguraţi-vă că sunt oprite (Disable) temporizatoarele de trezire.

9
Acestea sunt două metode prin care computerul dumneavoastră se poate trezi din starea de repaus, după ajustarea acestor setări, computerul dumneavoastră ar trebui să rămână în repaus când i se spune să o facă.

Dacă aveţi nelămuriri vă rugăm să comentaţi această postare!!!